20.6.10

Undeva in adancul sufletului.


De cate ori gandurile nu se intorc in copilarie? De cele mai multe ori imi vad copilaria printre franturi de filmulete , si atunci simt cum ceva in sufletul meu inmugureste . Imi dau seama ca toata viata este adunata intr-un buchet de flori care revarsa precum parfumul lor asupra mea cliple frumoase din copilarie si nu numai.Mi-au ramas intiparite atatea jocuri de pe strada galagioasa unde ne adunam intr-o ceata la fel ca indienii. Atatea amintiri frumoase nu incap int-o simpla exprimare , povestile si istorioarele isi au talcul lor; ele trebuiesc retraite impreuna cu copiii nostri.
Ceea ce ne face diferiti de parintii nostri este faptul ca noi comunicam din ce in ce mai putin cu ei, sau daca facem aceasta nu suntem pe aceiasi lungime de unda.
Evolutia , iata diferenta . De multe ori spuneam copilului meu ca s-a nascut cu telecomanda in mana. Nu stiu daca m-am exprimat corect dar cam acesta este sensul a ceea ce vreau sa spun apropo de inteligenta. Copilaria de altadata era bazata pe jocurile mostenite de la parinti si bunici, acum rar mai vad prin parc jucandu-se sotronul, coarda , baba oarba, curelusa, batistuta , careu si multe alte jocuri uitate. Ba chiar intr-una din dimineti cand imi faceam rondul prin parc am gasit pe o alee un sotron si am incercat sa ma regasesc sarind putin, rezultatul a fost bucuria si vibratia sufletului .Diferenta mare, de la cer la pamant, nu poti simti pe asfalt ceea ce simti sarind pe pamantul adevarat mai ales cand nu mai esti copil. Caut tot timpul in fiecare coltisor al inimii mele sa gasesc si sa retraiesc acele clipe minunate si tot deatatea ori o regasesc pe bunica ce ne spunea povesti si ne aseza masuta sa mancam lapte cu mamaliga, mancarea de baza a copiilor din vremea aceia .Nimic nu poate schimba adevarul pe care l-am trait , oricat de mult m-as fi schimbat si oricat de mult as vrea sa uit. Dar fara amintiri nu suntem mai nimic ,pentru ca nu putem ramane in amintirea urmatoarei generatii daca ei la randul lor nu ne-ar cinsti memoria cel putin cu amintirile.

Niciun comentariu: