Toamna ca o melodie

   

  

    Frunze galben ruginii  se  astern covor in cale  

Si te cheama ca sa vii , sa  asculti cantul de jale 

Fruze verzi si ofilite cad , ca ploaia din copaci  

Si te cheama inca o data ; sa vezi cum se ofilesc. 

Se sfarseste a lor viata  pentru noul anotimp 

Ce le-ngroapa printre iarba   acoperita cu pamant. 

Mor acum pentru natura , dar vor invia curand  

Precum mortii din scriptura, ce sau transformat in vant.   

Pe carari ce duc acasa , fosnesc frunzele usor

Cantand vechea melodie , ce aduce a mult dor 

 Sub picioarele greoaie  trecatorii le strivesc 

Nici nu plang  si nici nu striga ; ele canta "Va iubesc"