Frunze galben ruginii se astern covor in cale
Si te cheama ca sa vii , sa asculti cantul de jale
Fruze verzi si ofilite cad , ca ploaia din copaci
Si te cheama inca o data ; sa vezi cum se ofilesc.
Se sfarseste a lor viata pentru noul anotimp
Ce le-ngroapa printre iarba acoperita cu pamant.
Mor acum pentru natura , dar vor invia curand
Precum mortii din scriptura, ce sau transformat in vant.
Pe carari ce duc acasa , fosnesc frunzele usor
Cantand vechea melodie , ce aduce a mult dor
Sub picioarele greoaie trecatorii le strivesc
Nici nu plang si nici nu striga ; ele canta "Va iubesc"
3 comentarii:
Nimic nu se compara cuacest anotimp romantic
Are ceva special,nu se compara cu absolut nimic..
Buna , si multumesc pentru vizita .In blogrool.
Trimiteți un comentariu