15.1.11

Cautand pe Eminescu

                                       Mihai Eminescu ( 15 Ianuarie 1850 - 15 Iunie 1889 ) .
 Pe Eminescu il putem gasi in fiecaare poezie a sa, in fiecare cuvant ce canta dragostea de natura si folclor  in care timpul  este cel care le uneste pentru o clipa.
  
O rămâi ..

O ramai, ramai la mine,
Te iubesc atat de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu stiu sa-leascult;

In al umbrei intuneric
Te asaman unui print
Ce se uit-adanc-in ape
Cu ochi negri si cuminti;

Si prin vuietul de valuri,
Prin miscarea naltei ierbi,
Eu te fac s-auzi in taina
Mersul cardului de cerbi ;

Eu te vad rapit de farmec
Cum ingani cu glas domol,
In a apei stralucire
intinzand piciorul gol

Si privind in luna plina
La vapaia de pe lacuri,
Anii tai se par ca clipe
CLipe dulci se par ca veacuri.

Astfel zise lin padurea,
Bolti asupra-mi clatinand;
Suieram l-a ei chemare
s-am iesit in camp razand

Astazi chiar de m-as intoarce
A-ntelege n-o mai pot..
Unde esti , copilarie,
Cu padurea ta cu tot ?

La Steaua 

La Steaua care a rasarit 
E-o cale-atat de lunga,
Ca mii de ani i-au trebuit
Luminii sa ne-ajunga.

Poate de mult s-a stins in drum
In departari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit
Incet pe cer se suie:
Era pe cand nu s-a zarit,
Azi o vedem, si nu e.

Tot astfel cand al nostru dor 
Pieri in noapte-adanca
Lumina stinsului amor
Ne urmareste inca.

Cu Mâne 
Zilele-ţi adaogi..

Cu mane zilele-ti adaogi,
Cu ieri vieata ta o scazi
Si ai cu toate astea-n fata
De-a pururi ziua cea de azi .

Cand unul trece, altul vine
In asta lume a-l urma,
Precum cand soarele apune
El si rasare undeva.

Se pare cum ca alte valuri
Cobor mereu pe-acelasi vad,
Se pare cum ca-i alta toamna,
Ci-n veci acelasi frunze cad.

Naintea noptii noastre imbla
Craiasa dulcii dimineti;
Chiar moartea insasi e-o parere
Si un visternic de vieti.

Din orice clipa trecatoare
Ast adevar il inteleg,
Ca sprijina vecia-ntreaga
Sin-varte universu-ntreg

De-aceea sboare anu-acesta
Si se cufunde in trecut,
Tu ai s-acum comoara-ntreaga
Ce-n suflet pururi ai avut .

Cu mane zilele-ti adaogi,
Cu ieri vieata ta o scazi,
Avand cu toate astea-n fata
De-a purure ziua de azi.

Privelistile sclipitoare,
Ce-n repezi siruri se distern,
Repaosa nestramutate
Sub raza gandului etern.

Rugăciune .

Craiasa alergandu-te 
Ingenunchem rugandu-te
Inalta-ne, ne mantue
DIn valul ce ne bantue;
Fii scut de intarire
Si zid de mantuire,
Privirea-ti adorata,
Asupra-ne coboara,
O, maica preacurata,
Si pururea fecioara,
Marie!

Noi, ce din mila sfantului 
Umbra facem pamantului,
Rugamu-ne-ndurarilor
Luceafarul marilor
Asculta-a noastre plangeri,
Regina peste ingeri,
Din neguri te arata,
Lumina dulce,clara,
O,maica preacurata,
SI pururea Fecioara,
Marie !


2 comentarii:

Solange spunea...

passando pra te desejar um ótimo final de semana..
lindas palavras..
lindo poema..
bjs.Sol

C.T spunea...

Multumesc!