Nicaieri nu-i cerul mai frumos decat acolo unde m-am nascut; nicaieri nu gasesc liniste mai adanca decat in satul parasit. Acolo dealurile sunt frumoase si au in ele cantece si pasi ai vremurilor trecute. Acolo simt ca cerul ma cunoste si ca pe oricare drum as merge imi sunt pasii recunoscuti. Simt nevoia de a merge cat mai des pentru a ma reancarca cu energia pozitiva si pentru ma ma recunoaste pe mine asa cum sunt; pentru a fi cu mine insami si a-mi asculta sufletul cum vorbeste. Sunt renascuta pentru a doua oara si cred ca am primit acest dar odata cu dragostea pentru natura . Uneori nu ma recunosc , dar stiu ca oriunde ma voi afla gandul meu si sufletul meu sunt mereu acolo; acolo unde cerul se uneste cu pamantul unde freamatul padurii devine cantec si unde linistea te patrunde. De fiecare data am exclamat; " nicaieri nu-i cerul mai frumos ca aici!" Poate sunt legata de pamantul natal prin aceasta dragoste minunata al luminilor , al culorilor si al spatiilor larg deschise catre cerul albastru. E minunat sa vezi culorile care schimba haina cerului de la un moment la altul.
Doar cateva fotografii sunt cele prin care am surprins frumusetea cerului si nu numai.
Cred ca este mai mult decat minunat !
Dealuri blande si primitoare.
2 comentarii:
prima imi place tare mult...
Si mie , tot prima,multumesc pentru vizita .
Trimiteți un comentariu