Privesc cerul de cateva ori pe zi ,si il privesc cu insistenta. Este exact ca si cum ai ghici in cafea ,descopar variate forme care le fac norii in dansurile lor si care imi par a fi imagini stocate in mintea mea . Uneori norii sunt foarte grabiti si ma intreb daca nu cumva pamantul se grabeste sau poate chiar norii fug fiind alungati de ceva anume.
Gasesc o frumusete aparte atunci cand privesc cerul indiferent ca este zi sau noapte si capat o liniste pe care rar am avut-o in viata. Este posibil ca acum sa inteleg altfel lucrurile fiind mai matura si avand mai mult timp pentru a analiza fiecare actiune pe care o fac si chiar incercand sa-i inteleg si pe altii.
Chiar mi se pare uneori ca asemanarea dintre cer si om nu este prea mare, pentru ca sunt intr-o miscare continua cautand acel ceva, pentru ca plang si uneori zambesc ,pentru ca danseaza in hora bucuriei si pentru ca uneori pot face si rau la fel ca si omul.
Ce este deasupra fenomenelor naturale ? este starea noastra a oamenilor transmisa in functie de modul in care ne manifestam, mai ales acum cand toti suntem plini de dispret, dar cred intr-o transformare a omului care a devenit lacom la toate avutiile pamantului.
Am sa privesc incontinuare cerul si am sa gasesc printre ei singura bogatie pe care sufletul o cere in liniste si tacere! Impacarea cu noi insine supravegeata de ganduri pozzitive.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu