14.9.10

Doar o frunza


Strang in palma bucuria si dorinta infinita ,

Si adun doar frunze moarte
Care cad in amorteala.
Iar de sus grav ma priveste
Vesnicul meu univers ,
Si ma cearta, ca in palma
Am mai tot ce imi doresc .

Vantul sufla rar si gales
Si-mi aduce iar in dar
Frunze rupte , frunze moarte
Care cad in pumnul meu .

Iata azi ma cearta cerul
Ca in mana am ascuns
Tot ce are Universul
De la est pana-n apus.

Frunze galben aramii
Care- au parasit copacii
Se astern azi pe alei
Si ne-n canta cu drag pasii.
Focuri ard mocnind pe vale ,
Si miroase numai fum
Te astept, ca sa vii iara
Toamna dulce pe alei!


4 comentarii:

Sol spunea...

o outono desprende as folhas das árvores, para que elas morram livres..
ao contrário dos nossos sentimentos, que precisam estar soltos para que vivam..

bjs.Sol

C.T spunea...

Ceea ce simte omul simte si natura! Murim pentru a renaste.

ღAzucenaღ spunea...

Foarte frumosa poezia.Cum toate elementele toamnei se unesc pentu a creea o lume aparte .

C.T spunea...

Toamna , pentru mine are o semnificatie aparte ; sunt nascuta in acest anotimp si poate de aceea mai cad in melancolie!